Ai auzit până acum de sindromul burnout? Dacă da, atunci este momentul perfect să clarifici toate informațiile pe care le ai cu privire la subiect. Iar dacă nu, nu înseamnă că nu te confrunți cu el la locul de muncă! Ai experimentat vreodată oboseală cronică, lipsa completă a interesului pentru job, lipsa absolută a motivației de-a merge la lucru?
Cuprins
1. Ce înseamnă burnout: definiție și caracteristici
Burnout reprezintă simultan un sindrom, un concept și o stare mentală. O stare mentală prin care, pe termen lung, stresul negestionat afectează negativ atât activitatea profesională, cât și viața personală. Conform hrnews, semnele de burnout au devenit cu 24% mai frecvente de-a lungul anului 2020, în comparație cu 2019.
Dacă stresul te copleșește, iar presiunea activității profesionale pe care o desfășori te aduce în pragul disperării… Există o mare probabilitate ca și tu să te confrunți cu sindromul burnout! Află totul despre burn-out, de la definiție și caracteristici la cauze, simptome, tratament și prevenție!
Sindromul burnout a fost menționat pentru prima dată în anul 1970. Psihologul american Herbert Freudenberger a descris atunci, folosind termenul “burnout”, consecințele nivelului de stres asupra angajaților. În secolul XXI, sindromul burnout a devenit, însă, din ce în ce mai puternic și frecvent întâlnit.
Ne aflăm într-o epocă a vitezei și stresului la care indivizii sunt supuși zilnic la locul de muncă. Afecțiunile omului modern, în acest context, nu întârzie să apară. Angajații încep să sufere de diverse probleme care abia dacă erau cunoscute sau studiate cu doar câteva decenii în urmă.
Sindromul burnout, burn-out, sau sindromul epuizării reprezintă o astfel de afecțiune. În prezent, NU este clasificat drept condiție medicală, ci ca fenomen ocupațional. Mai exact, burnoutul nu este o boală. Reprezintă, însă, o problemă cu care angajatul modern se confruntă la locul de muncă. Și afectează în special profesioniștii care activează sub presiunea stresului excesiv.
Pe scurt, sindromul burnout este rezultatul stresului cronic de la locul de muncă, stres care nu este gestionat corespunzător. Caracteristicile principale ale sindromului burnout sunt:
- Epuizare, oboseală cronică
- Lipsa completă a energiei în ceea ce privește job-ul
- Distanță mentală față de job
- Semtimente puternice de repulsie, cinicism sau negativism față de locul de muncă
- Eficacitate profesională redusă
Un aspect esențial de menționat cu privire la burnout este acela al domeniilor în care se aplică. Sindromul burnout este un concept cu implicații exclusiv profesionale.
Nu se poate discuta despre burnout cu referire la niciun alt domeniu al vieții (social, personal, emoțional etc). Burnout privește doar ceea ce ține de stresul și oboseala la locul de muncă.
2. Cauze și factori care declanșează sindromul burnout
Având în vedere că burnoutul este strâns legat de locul de muncă, evident că principalele cauze provin din mediul de lucru. Cât de stresant este jobul? Cât de aglomerată, nevalorificată, nemotivantă sau nerăsplătită este activitatea profesională? Sunt concediile evitate? Cât de riscant este jobul?
Cu toate acestea, numărul copleșitor de responsabilități de la job și condițiile de muncă nu sunt singurele cauze. Există și alți factori, de natură personală sau a stilului de viață, care pot declanșa sindromul burnout. Iată câteva dintre cele mai cunoscute cauze și factori care duc la apariția sau intensificarea epuizării profesionale:
2.1. Cauze ale sindromului burnout de natură profesională
- Provin din mediul de lucru, privesc condițiile de activitate profesională
- Lipsa oricărui control asupra activității profesionale
- Activitate profesională monotonă
- Lipsa dinamismului și provocării la locul de muncă
- Un mediu de lucru haotic
- Stres și presiuni puternice la locul de muncă
- Așteptări prea ridicate sau neclare de la angajator
- Lipsa recunoașterii și recompensei corespunzătoare pentru performanța profesională
2.2. Cauze ale sindromului burnout de natură personală
- Provin din stilul de viață ales, privesc condiția personală și alegerile în viață
- Lipsa sprijinului moral și afectiv al rudelor sau persoanelor apropiate
- Lipsa afecțiunii în familie, cuplu sau orice fel de grup social
- Munca excesivă
- Lipsa timpului liber pentru socializare și activități recreative
- Asumarea prea multor responsabilități și lipsa ajutorului la îndeplinirea acestora
- Lipsa somnului suficient
2.3. Cauze ale sindromului burnout de natură psihologică
- Provin din psihologia individuală, din modul de a gândi și perspectiva proprie
- Personalitate obsesiv orientată către realizări și aspirații înalte
- Nevoia de a deține controlul în orice situație
- Refuzul delegării de responsabilitate către alte persoane
- Tendința lucrului profesionist, senzația că nimic nu este vreodată suficient de bine
- Perspectivă pesimistă asupra lumii și asupra propriei persoane
3. Cele 5 stagii ale sindromului burnout
Conform unui studiu Winona State University din Minnesota, s-au identificat 5 faze ale sindromului burnout. Burnoutul se manifestă diferit la fiecare individ (în medie la vârsta de 32 de ani). Cu toate acestea, însă, aceste 5 stadii au fost frecvent observate la majoritatea persoanelor.
3.1. Faza lunii de miere
Apare la asumarea unei noi responsabilități.
Spre exemplu, atunci când există o mare satisfacție la locul de muncă. Când o persoană, în urma reușitelor, are o nouă inițiativă care este apreciată.
Devine motivat să muncească și mai mult, și intervine presiunea, atât exterioară cât și intrinsecă, de a excela. Se autogenerează energia, dedicarea, creativitatea. Apare entuziasmul la locul de muncă, adrenalina și începutul stresului ce privește noua inițiativă.
Este etapa care corespunde aventurării într-o nouă responsabilitate, un nou proiect.
3.2. Declanșarea stresului
Apare odată cu conștientizarea că unele zile sunt mult mai stresante decât altele.
Fluctuația nivelului de optimism și simptomele stresului sunt observate. Acestea afectează atât emoțional, cât și psihic sau fizic.
Simptomele comune care corespund acestei faze includ anxietatea și incapacitatea de concentrare. De asemenea, se observă irascibilitatea, oboseala, durerile de cap, palpitațiile, scăderea productivității și lipsa satisfacției.
3.3. Stresul cronic
Cel de-al treilea stagiu apare ca o fluctuație evidentă și drastică între nivelurile de stres experimentate.
Individul trece cu o regularitate extrem de frecventă de la stări de motivare la stări de stres extrem. Simptomele din stagiul 2 devin, de asemenea, mai intense.
Intervin furia, comportamentul agresiv, frustrarea, apatia, oboseala cronică, negarea problemelor la locul de muncă. De asemenea, individul se simte deseori presat, lipsit de control și se retrage din grupurile sociale.
Frecvent mărește consumul de cafeină/alcool/droguri sau renunță la hobby-uri. Performanța activității profesionale scade, de asemenea, drastic. Începe să procrastineze, să depășească deadline-uri, să nu se ridice la nivelul așteptărilor/obiectivului și să se îmbolnăvească.
CITEȘTE ȘI:
3.4. Burnout
Este stagiul în care simptomele devin critice, iar sindromul burnout se instalează complet.
Momentul atingerii stării de burnout se suprapune momentului atingerii propriei limite de toleranță.
Simptomele principale ale stagiului 4 din sindromul burnout sunt schimbările comportamentale. Acestea includ izolarea socială, îndoiala și neîncrederea în sine, pesimismul asupra vieții și obsesia asupra problemelor. De asemenea, apar dureri de cap cronice și afecțiuni cronice ale sistemlui digestiv și sistemului intestinal.
Individul adoptă o mentalitate de refugiere în alte realități, mentalitatea de “escapadă”. Se simte gol pe dinăuntru și simte nevoia de a se îndepărta de colegii de muncă și de job. Începe să se orienteze către activități de escapadă. Dezvoltă o atitudine și o dorință de a renunța, de a scăpa de societate.
3.5. Burnout habitual
Stagiul final, respectiv stagiul 5 din sindromul burnout, este stadiul acceptării.
Este stagiul în care simptomele de burnout devin atât de frecvente și obișnuite, încât devin parte din stilul de viață.
Spre deosebire de burnoutul ocazional, burnoutul habitual reprezintă confruntarea permanentă cu stresul și problemele emoționale, mentale sau fizice ale jobului. Simptomele burnoutului habitual cuprind sindromul burnout, dar și oboseala mentală și fizică cronică, tristețea cronică sau depresia.
4. Manifestare și simptome sindromul burnout
Pe lângă clasificarea pe stagii, simptomele sindromului burnout se manifestă și pe diverse planuri. Mai exact, sindromul burnout are efecte atât în plan profesional, cât și emoțional și social (comportamental). Iată, așadar, cum se manifestă și care sunt cele mai cunoscute simptome:
4.1. Simptome sindromul burnout: manifestare fizică
- Oboseala permanentă sau în majoritatea timpului
- Senzația de a fi “secat de energie, sleit de puteri”
- Schimbarea obiceiurilor de somn și a rutinei zilnice
- Modificarea apetitului
- Imunitate scăzută
- Îmbolnăvire frecventă
- Dureri musculare
- Dureri de cap frecvente
4.2. Simptome sindromul burnout: manifestare emoțională
- Lipsa motivației
- Detașare
- Senzația de singurătate
- Sentimente de neajutorare
- Senzația de a fi prins în capcană, închis, sufocat
- Sentimentul de înfrângere
- Intensificarea perspectivei cinice
- Negativism
- Satisfacție redusă
- Reducerea senzației de împlinire
- Senzația de eșec
- Lipsa încrederii în sine
- Îndoiala de sine și de forțele proprii
4.3. Simptome sindromul burnout: manifestare comportamentală
- Vărsarea frustrărilor pe cei din jur
- Izolarea de grupurile sociale
- Procrastinarea activității profesionale sau personale
- Creșterea timpului de finalizare sau îndeplinire a obiectivelor
- Retragerea și evitarea asumării de responsabilități
- Creșterea consumului de cafeină, mâncare, alcool sau droguri
- Întârzierea la locul de muncă
- Lipsa de la locul de muncă
- Plecarea de la locul de muncă înainte de terminarea programului
- Renunțarea la locul de muncă
5. Tratament și terapie sindromul burnout
În caz de oboseală, deseori o vacanță sau un concediu pare cea mai bună soluție. Cu toate acestea, stresul cronic nu se rezolvă cu o săptămână de pauză. Presiunea acumulată în luni de muncă nu va dispărea cu o escapadă de un weekend sau de câteva zile. Astfel că, în cadrul terapiilor și tratamentelor pentru sindromul burnout, se propun cinci strategii principale.
5.1. Strategia celor trei “R”: Recunoaștere, Revers, Rezistență
Se recomandă recunoașterea semnelor de burnout, observarea cauzelor și manifestărilor. Urmează reversul burnoutului, anulând efectele negative cu sprijinul metodelor de gestionare a stresului (stress management). Se dezvoltă rezistență la stres, prin atenție și grijă la sănătatea mentală, fizică și emoțională.
5.2. Strategia socială: Solicitarea sprijinului altor persoane
Se recomandă contactul social și delegarea responsabilității. Atunci când burnoutul devine copleșitor, se recomandă solicitarea sprijinului și ajutorului altor persoane.
Aceștia pot fi colegii de muncă, prietenii, familia, rudele, partenerul sau alte persoane din propriul cerc social. Persoane care pot fi bun ascultători, fără lipsa atenției și fără expresii judicative.
- Deschiderea în fața persoanelor apropiate
- Dezvoltarea relației sociale cu colegii de muncă
- Limitarea contactului cu persoane negativiste
- Conectarea cu o cauză sau o comunitate cu semnificație personală
- Dezvoltarea unor noi relații de prietenie
5.3. Strategia imaginii de sine: Schimbarea perspectivei asupra jobului
Dacă o muncă este atât de copleșitoare, stresantă și neplăcută încât cauzează burnout… Dacă este atât de ne-împlinitoare, nesatisfăcătoare, nemotivantă și monotonă…
Cea mai bună modalitate de tratare a burnoutului este demisia de la jobul respectiv. Se recomandă găsirea unui nou job, unul motivant și dinamic, stimulant și accesibil propriilor competențe și abilități.
- Încercarea de a găsi ceva de valoare în propria activitate profesională
- Găsirea echilibrului propriei vieți
- Focusarea pe hobby-uri și pe activități motivante
- Reducerea monotoniei prin împrietenirea cu colegii de muncă
- Solicitarea de zile libere sau concediu pentru odihnă pentru pauză
5.4. Strategia priorităților: Reevaluarea propriilor obiective și priorități
Sindromul burnout este un semn evident că ceva nu funcționează bine în propria viață profesională. Se recomandă acordarea de timp pentru reevaluarea aspirațiilor, obiectivelor și viselor.
Ce este neglijat? Ce împiedică atingerea obiectivelor și declanșează frustrarea și oboseala cronică? Este oportunitatea perfectă pentru redescoperirea propriilor pasiuni, pentru reflecție, odihnă și vindecare.
- Stabilirea limitelor, deprinderea cu abilitatea de a spune NU
- Stabilirea unor pauze zilnice de la tehnologie, social media, ecrane
- Hrănirea creativității, focusarea pe hobby-uri sau activități recreative
- Stabilirea unui timp sau unei tehnici de relaxare
- Asigurarea unui timp de odihnă, somn suficient
5.5. Strategia stilului de viață: Îmbunătățirea alimentației și activității fizice
Obiceiurile alimentare și rutina de exerciții fizice au o influență crucială asupra nivelului de energie și stărilor emoționale. Prin sport, se maximizează eliberarea de stres. Iar prin dietă corespunzătoare, se reduc riscurile de sănătate și se îmbunătățește starea emoțională.
Se recomandă adoptarea unui stil de viață echilibrat, capabil să ofere un balans între dietă sănătoasă și activitate fizică regulată. Acestea vor veni ca sprijin ideal în terapia pentru sindromul burnout.
- Exercițiu fizic timp de 30min pe zi sau trei plimbări de câte 10 minute
- Activități recreative în aer liber, înot, alergare, ciclism, arte marțiale, dans sau antrenament cu greutăți
- Minimizarea consumului de zahăr, carbohidrați simpli, nicotină
- Moderarea consumului de alcool și alimente cu efecte negative asupra stării emoționale (cafeină, fast-food sau conservanți chimici)
- Creșterea consumului de acizi grași Omega-3
CITEȘTE ȘI:
6. Profesiile cele mai predispuse la sindromul burnout
Burnoutul poate afecta profesioniști și specialiști din orice domeniu. Orice angajat stresat, care lucrează sub presiunea timpului, performanțelor, vitezei, standardelor etc., este supus riscului de burnout.
Cu toate acestea, există anumite profesii cu un grad ridicat de stres. În aceste cazuri, există o probabilitate mai ridicată ca burnout-ul să își facă simțită prezența. Iată, așadar, care sunt profesiile cele mai predispuse la sindromul burnout:
- Doctori (în special paramedici, chirurgi, cardiologi, neurochirurgi și alți medici care lucrează cu precizie sau în condiții de stres ridicat)
- Antreprenori (profesioniști din domeniul afacerilor sau vânzărilor, din domeniul economic sau financiar, care lucrează în condiții ridicate de risc)
- Experți legali (avocați, notari, experți din domeniul legal, care au o carieră cu volum foarte ridicat de muncă, de informații și de cazuri care trebuie gestionate)
- Profesioniști cu contact social zilnic (asistenți sociali, educatori, profesori, angajați în HR, persoane cu interacțiune socială excesivă, care se poate transforma într-o rutină obositoare fără timp pentru sine și cu aproprierea a diverse probleme emoționale ale celorlalți)
- Angajați HoReCa (chelneri, ospătari, barmani, cameristă, persoane care lucrează sub presiunea timpului și standardelor de calitate, chiar și în perioada sărbătorilor/vacanțelor, cu fluctuație mare a volumului de muncă și anumite zile de lucru extrem de încărcate)
7. Concluzii
În concluzie, sindromul burnout are o sferă destul de amplă a simptomelor, manifestărilor și cauzelor. Cu toate acestea, nu este clasificată drept o condiție medicală gravă, ci ca un concept profesional. Sigur, efectele pe termen lung pot fi negative și amenințătoare pentru stilul de viață.
Tratamentul pentru sindromul burnout, în schimb, este de asemenea foarte amplu, simplu și accesibil. Este necesară o reconsiderare a priorităților și obiectivelor, o reflectare asupra propriei persoane. Îmbunătățirea relațiilor cu cei din jur și cu sinele, precum și îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și fizice.
Se spune că există o soluție pentru orice problemă. Iar burnoutul nu face excepție de la regulă!
Bibliografie:
helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm
pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22984372/
hrnews.co.uk/burnout-symptoms-increase-for-24-of-uk-employees-in-2020-january-burnout-spike-predicted/
thisiscalmer.com/blog/5-stages-of-burnout
