Plaja și soarele de vară, valurile mării și apusurile romantice sunt poate primele imagini care îți vin în minte când te gândești la Marea Neagră – dar te-ai întrebat vreodata unde se varsă Marea Neagră? Departe de a fi doar o destinație de vacanță, Marea Neagră este o adevărată oază de curiozități interesante.
De la adâncimea și nivelul de salinitate Marea Neagră, și până la peștii și viețuitoarele din adâncuri, ți-am pregătit cele mai interesante informații și curiozități despre apa către care există deschidere din țara noastră. Află mai jos unde se varsă Marea Neagră și ce mistere se ascund printre valurile sale.
Cuprins
Informații generale despre Marea Neagră
Ocupând un bazin de întindere mare situat strategic în extremitatea sud-estică a Europei, Marea Neagră este conturată în ceea ce se apropie de forma unui oval. Conectată la apele depărtate ale Oceanului Atlantic prin Bosfor, Dardanele, Marea Egee, Marea Marmara și Marea Mediterană, aceasta se întinde de-a lungul a aproximativ 442.000 km².
De-a lungul secolelor și până stăzi, Marea Neagră a fost și este un punct strategic cu deosebită importanță economică. Cu toate că în urma explorărilor aceasta a devenit cunoscută și studiată pentru ca astăzi să devină și un punct turistic de mare interes, aceasta a fost cunoscută mult timp sub denumirea de Pontus Axeinus. Asta înseamnă Marea Neospitalieră, al cărei mediu nu oferea adăpost sau hrană, pentru că așa era cunoscută în legendele mitologice din Grecia Antică.
CITEȘTE ȘI:
Dar mai mult decât atât, este o sursă incredibilă de informații și curiozități remarcabile pentru oamenii de știință, în special datorită adâncurilor. Având un nivel de oxigen foarte scăzut în adâncuri, și din cauza ventilației foarte slabe de la nivelul straturilor adânci – nu din cauza poluării – fundul Mării Negre este aproape mort din punct de vedere biologic, formele de viață fiind aproape inexistente.
Unde se varsă Marea Neagră
Marea Neagră se varsă în Marea Mediterană, prin intermediul Mării Egee și a strâmtorilor turcești Bosfor și Dardanele. Acesta este cel mai succint răspuns la întrebarea unde se varsă Marea Neagră.
Unde se varsă Marea Neagră: Explicație
Un răspuns mai pe larg, însă, aruncă o privire mai în detaliu asupra mărilor și oceanelor cu care este conectată această apă. Pentru că în privința spațiului geografic, Marea Neagră este considerată cea mai izolată mare semiînchisă din lume. Asta înseamnă că nu are deschidere largă către alte mări sau oceane, ci comunică cu acestea prin intermediul strâmtorilor.
Și tocmai de aici pornește întrebarea unde se varsă Marea Neagră. Iar răspunsul scurt este că se varsă în Marea Mediterană. Dar dacă ne uităm și la direcția în către care se îndreaptă Marea Mediterană, atunci putem merge mai departe, conectând punctele, pentru a realiza că în final, apa Mării Negre ajunge până în Oceanul Atlantic.
Marea Neagră se varsă în Oceanul Atlantic?
Urmărind firul pe care îl urmează apa Mării Mediterane, se observă cu ușurință că aceasta comunică cu Oceanul Atlantic, prin intermediul Strâmtorii Gibraltar, cunoscută în scrierile lui Homer și ca Stâlpii lui Hercule.
Așadar, asta înseamnă că Marea Neagră se varsă în Oceanul Atlantic? Ei bine, da, apa Mării Negre va ajunge, într-un final, în Oceanul Atlantic. Practic, traseul pe care îl parcurge este următorul: Marea Neagră trece prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, Marea Marmara și Marea Egee pentru a ajunge în Marea Mediterană, de unde continuă prin strâmtoarea Gibraltar și, în final, se varsă spectaculos în Oceanul Atlantic.
CITEȘTE ȘI:
Unde se varsă Dunărea în Marea Neagră
Odată înțeles unde se varsă Marea Neagră, este timpul să afli și ce alte râuri se varsă în Marea Neagră. Iar răspunsul este multe. Mulțumită diverselor sale conexiuni cu alte ape, Marea Neagră are o mulțime de afluenți, dintre cele mai mari și lungi fluvii ale Europei.
Dnieper, Bugul de Sud, Don și Dniester sunt 4 râuri care se varsă în Marea Neagră. Inclusiv apa Mării Mediterane curge în Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor, însă studiile arată că mai multă apă se varsă din Marea Neagră către Marea Mediterană decât invers.
Însă poate că cel mai relevant pentru România este fluviul Dunărea care se varsă în Marea Neagră. Iar întrebarea imediat următoare este – unde se varsă Dunărea în Marea Neagră? Ei bine, cu siguranță îți este cunoscut. Știi deja care este răspunsul, doar că poate că nu știi încă de ce.
Punctul în care Dunărea ajunge în Marea Neagră formează cea mai mare și cea mai bine conservată deltă din întreaga Europa. Ai ghicit, este chiar Delta Dunării! Găzduind peste 300 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce, Delta Dunării este punctul unde se varsă Dunărea în Marea Neagră.
Marea Neagră Vecini
Întocmai motivul pentru care Marea Neagră a devenit un important punct strategic este multitudinea de vecini Marea Neagră. Și asta pentru că o mulțime de țări mărginesc această apă.
Iată care sunt țările vecini ai Mării Negre:
- Nord: Ucraina;
- Nord-Est: Rusia;
- Est: Georgia;
- Sud: Turcia;
- Vest: România și Bulgaria.
Țări care sunt străbătute de Marea Neagră
Este practic imposibil să numești țări care sunt străbătute de Marea Neagră, iar asta pentru că vorbim despre un bazin pontic, și nu despre un râu sau un fluviu ce străbate altă țară. Țările sunt cele care au deschidere la Marea Neagră și se învecinează cu aceasta, și nu Marea Neagră le străbate pe acestea.
De aceea este practic incorectă exprimarea de țări care sunt străbătute de Marea Neagră. Vorbim despre țări învecinate ce delimitează bazinul Mării Negre, iar acestea sunt cele enumerate în secțiunea de mai sus, respectiv, Marea Neagră Vecini.
De unde izvorăște Marea Neagră
Din nou același tip de eroare ca și cel explicat anterior, nu se poate defini de unde izvorăște Marea Neagră pentru că aceasta nu este un fluviu sau un râu ce izvorăște din Munți. Ci este un bazin în care se varsă fluvii precum Dunărea, și care la rândul său se varsă în mări și oceane ca Marea Mediterană și, în final, Oceanul Atlantic.
În schimb, în locul întrebării de unde izvorăște Marea Neagră, putem răspunde la o altă curiozitate, și anume cum s-a format Marea Neagră. Ei bine, inițial aceasta nu a fost altceva decât un lac de apă dulce, sub nivelul mării – tocmai de aceea are și această structură aproape ovală, semiînchisă și extrem de izolată.
Conform cercetărilor geografice, în urmă cu 7.000 de ani, creșterea nivelulu Mării Mediterane a condus la crearea canalului astăzi cunoscut sub denumirea de strâmtoarea Bosfor, conducând astfel apa sărată și formând ceea ce astăzi cunoaștem drept Marea Neagră.
Salinitate Marea Neagră
Inițial un lac de apă dulce, care ulterior s-a umplut cu apa sărată a Mării Mediterane, poate deveni o adevărată provocară să înțelegi nivelul de salinitate Marea Neagră. Până la urmă, apa Mării Negre este dulce sau sărată?
Este suficient să fi fost o singură dată pe litoral să descoperi că apa Mării Negre are un gust sărat. Totuși, cu toate că este o mare sărată, nivelul de salinitate Marea Neagră este mai scăzut decât cel al oceanelor.
Mai exact, salinitatea apei de la suprafața Mării Negre are o medie de 17-18 la mie, reprezentând cca. Jumătate din valoarea nivelului de salinitate al oceanelor. Pe măsură ce adâncimea crește către 50-150 de metri, salinitatea crește ușor în Marea Neagră, până la 21 la mie.
Marea Neagră Adâncime
Marea Neagră nu este o mare foarte adâncă – cel puțin nu atunci când compari Marea Neagră adâncime cu o valoare aproape dublă a adâncimii medie din Oceanul Atlantic, și de 4 ori mai mare a adâncimii maxime din același Ocean. Iar asta pentru că punctul de maximă adâncime Marea Neagră este de 2.210m, în sectorul central-sudic.
Și totuși, adâncurile Mării Negre reprezintă adevăratul mister și sursa de fascinație pentru oamenii de știință. Iar asta pentru că oxigenul se află doar pe nivelele de suprafață. Peste adâncimea de 70-100m în regiunea centrală, și peste adâncimea de 100-150m pe margini, nu există absolut deloc oxigen în Marea Neagră. Iar rezultatul este că nu există nicio formă de viață în adâncurile Mării Negre, cu excepția formelor adaptate ale bacteriilor.
Pești Marea Neagră
În ciuda lipsei de oxigen din Marea Neagră adâncime, există totuși o largă varietate de viețuitoare în straturile de suprafață ale acestei ape. Datorită oxigenului și cantităților mari de nutrienți bogați care se ajung acolo prin intermediul râurilor și fluviilor ce se varsă în Marea Neagră, multiple forme de viață marină și numeroase grupe de microorganisme trăiesc în stratul subțire de la suprafață.
Peștii din Marea Neagră: 180 de specii
Aproximativ 180 de specii trăiesc aproape de suprafața Mării Negre. Iar 1/5 din peștii din Marea Neagră prezintă o mare importanță comercială. Vorbim aici despre șprot, macrou, hamsii, hering, anșoa, sturionul alb, ton și alte specii de larg consum.
Și delfinii încă se pot găsi printre peștii din Marea Neagră! Uneori pot chiar să fie văzuți de la apropiere de țărm. Alte specii includ – și nu se rezumă la:
- Micul richiin-pisică pătat;
- Câine de mare;
- Diverse specii de sturioni;
- Anghila;
- Păstrăv maro;
- Somonul de Marea Neagră;
- Țiparul de mare;
- anumite specii de rechini.
Alte viețuitoare din Marea Neagră
Pe lângă pești, tot aici se găsesc și alte viețuitoare din Marea Neagră fascinante, precum:
- Căluții de mare;
- Pisici de mare;
- Meduze;
- Anemone de mare;
- Creveți;
- Scoici;
- Crab;
- Alte moluște și crustacee.
Top 15 Curiozități despre Marea Neagră
Odată ce ai descoperit viețuitoare din Marea Neagră, peștii din Marea Neagră și toate detaliile importante despre aceasta precum afluenți, unde se varsă Marea Neagră, vecini și celelalte aspecte discutate, este timpul și pentru o serie de aspecte mai interesante. Lucruri pe care poate că nu le știai încă despre Marea Neagră, și poate că o vor face să pară și mai captivantă decât era deja. Iată 30 dintre cele mai neobișnuite sau interesante curiozități despre Marea Neagră:
- În ciuda denumirii, culoarea apei din Marea Neagră nu este negru, ci doar nuanțe foarte închise de albastru și verde, care par că ajung la nuanțe de negru din cauza obiectelor și altor elemente care s-au scufundat în adâncurile de peste 150m ale bazinului;
- O singură dată, apa Mării Negre a căpătat o nuanță aprinsă de turcoaz. Această schimbare a fost surprinsă din cauza apariției microalgei numită fitoplancton, pe o suprafață foarte întinsă a mării.
- Este cel mai mare bazin meromictic din întreaga lume – adică cel mai mare bazin în care straturile de apă nu se amestecă. Astfel de bazine sunt extrem de rare în lume, scara fiind de 1 la 1.000;
- Obiectele găsite în Marea Neagră conduc la concluziile cercetătorilor că aceasta a reprezentat o rută de transport importantă în vremea lumii antice;
CITEȘTE ȘI:
- Marea Neagră este menționată în miturile grecești antice drept neospitalieră. Ulterior aceasta a fost explorată prin colonii și cercetări, urmând să se folosească chiar termenul opus pentru a o redenumi, respectiv Mare Ospitalieră;
- Magnitudinea maximă înregistrată a unui cutremur în Marea Neagră a fost de 7.2 în anul 1901. Ceea ce face din aceasta o zonă importantă de cutremure;
- Șocul cutremurului înregistrat atunci a cauzat un tsunami care a deteriorat regiunile române și bulgare. Șocurile ulterioare pe care le-a cauzat s-au simțit pentru următorii 4 ani;
- Există roci în Marea Neagră care au peste 540 de milioane de ani;
- În 2010, oamenii de știință au descoperit că un râu subacvatic uriaș se varsă pe dedesubtul Mării Negre, respectiv un curent de apă salină care se varsă din Marea Mediterană înapoi în Marea Neagră, prin intermediul Strâmtorii Bosfor.
- Există teorii care spun că Arca lui Noe din povestea biblică a ajuns în Marea Neagră;
Curiozități despre Marea Neagră: Viețuitoare
Nu doar Marea Neagră este unică datorită condițiilor speciale lipsite de oxigen din adâncuri. Ci și viețuitoarele din acest spațiu. Iată câteva dintre cele mai interesante curiozități despre Marea Neagră și viața de la suprafața acesteia:
- Anșoa este o specie de pește foarte comercializată din Marea Neagră. Se estimează că pescarii din Turcia prind o medie de aproximativ 300.000 de astfel de pești anual. Preponderent, sunt pescuiți în Noiembrie și Decembrie;
- Bibanul din Marea Neagră își schimbă culoarea ochilor în albastru sau verde atunci când depune icre;
- Printre speciile de fitoplanplancton din Marea Neagră se numără alga albastră-verde, diatomeele, dinoflagetalete și Coccolithophore;
- Balenele beluga, focile gri și diverse specii de delfin trăiesc de asemenea în bazinul Mării Negre;
CITEȘTE ȘI:
- Datorită folosirii unor tratamente speciale, a fost remarcată o îmbunătățire și revitalizare ecologică în Marea Neagră. Drept rezultat, noi specii de pești și viețuitoare supraviețuiesc în Marea Neagră.
Concluzie
Deși o adevărată sursă de bogății naturale și resurse importante, Marea Neagră face, la fel ca multe alte mări și oceane ale lumii la momentul actual, obiectul unei presiuni severe a poluării, traficului maritim, schimbărilor climatice și a altor cauze – mai mult sau mai puțin naturale – ce amenință viața din ape.
Din fericire, însă, organizații și comunități se implică în protejarea și conservarea acesteia. Precum și în gestionarea în mod sustenabil a resurselor. Iar rezultatele nu întârzie să apară. Se remarcă deja revitalizarea ecologică și popularea apei cu noi specii de pești și alte viețuitoare din Marea Mediterană sau Oceanul Atlantic.
Surse
- britannica.com/place/Black-Sea
- newworldencyclopedia.org/entry/Black_Sea
- cs.mcgill.ca/~rwest/wikispeedia/wpcd/wp/b/Black_Sea.htm
- fpri.org/article/2016/07/atlantic-ocean-new-black-sea-whats-black-sea-aegis-ashore-black-sea-regions-changing-security-dynamic/
- mirplaneta.com/en/ryby-chernogo-morya/
- panda.org/discover/knowledge_hub/where_we_work/black_sea_basin/
- 15facts.com/about-the-black-sea/
- softschools.com/facts/seas/black_sea_facts/3315/
- marineinsight.com/know-more/8-amazing-facts-about-the-black-sea/
